Fiecare an în ziua de întîi martie, în prima zi de primăvară, românii și moldovenii sărbătoresc Mărțișorul. În această zi toți își dăruiesc reciproc flori și mărțișoare, simbolurile luminii și a fericirii. Mărțișoarele de obicei reprezintă bijuterii din fire de ață, sau deseori două păpuși, o jumătate este albă și cealaltă jumătate -roșie. Se consideră că persoana care poartă mărțișor, va avea un an plin de belșug și sănătate. Aceste bijuterii la 31 martie sunt agățate în copac în ograda casei, astfel încât promițându-i protecție pentru întregul an ce urmează.
Culoarea albă și cea roșie a mărțișorului nu întîmplător a apărut. Potrivit uneia dintre legende, în prima zi a lunii martie, pe marginea pădurii a apărut un ghiocel blând și fraged. El a fost observat de către Primăvară, ea s-a bucurat și a hotărât să-i ajute floricelei, începând să distrugă zăpada din jurul acestui ghiocel, să curățe pământul, salvându-l de ramurile spinoase. Dar când acest fapt a văzut Iarna, s-a enervat și a stârnit viscol și ninsoare furtunoasă asupra ghiocelului. Ghiocelul s-a ofilit imediat din cauza vântului aprig. Și atunci Primăvara a decis să protejeze floarea și a acoperit-o cu mâinile, dar în același timp s-a înțepat în spini. O picătură de sânge fierbinte a căzut din degetul ei pe zăpadă. Floarea a prins viață. Și de atunci, culorile Mărțișorului – roșu și alb – simbolizează sângele roșu pe zăpada albă.
La fel, în ziua de Mărțișor se prepară un fel special de mâncare, cu o denumire similară. Ea trebuie neapărat la fel să fie de culoare alb-roșie. La un drept vorbind, înainte acest obicei a fost puțin altfel, și felul de mâncare fusese preparat doar după agățarea bijuteriei de creanga copacului. Mai apoi domnișoarele plecau la iarmaroc și cumpărau brânză caș, brânză de oaie, care reprezenta principalul ingredient al felului de mâncare Mărțișor.
